Wissenschaftliches Symposium vom 10.-11. November 2026, Universität Klausenburg, Fakultät für Geschichte und Philosophie, Aula „König Ferdinand I.“ Veranstalter: Department für Interethnische Beziehungen der Regierung Rumäniens, Fakultät für Geschichte und Philosophie der Universität Klausenburg, Institut zur Erforschung der Probleme nationaler Minderheiten, Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde. Die Ankündigung finden Sie hier.
În vizor – minoritățile sub presiune
Politicile represive din România comunistă de după anul 1956
Simpozion științific, Cluj-Napoca, 10-11 noiembrie 2026
Das Programm finden Sie hier.
Reducerea intensității represiunii la mijlocul anilor 1950, în contextul Noului Curs inițiat după moartea lui Stalin (martie 1953), a reprezentat un fenomen care a marcat societățile din Blocul Estic între 1953 și 1956. Această perioadă, asimilată unui „dezgheț” ideologic, a atins punctul culminant cu ocazia prezentării de către Nikita Hrușciov a „raportului secret” la Congresul al XX-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din februarie 1956. Direcțiile proiectate de noul lider sovietic au fost însă redefinite de valul de revolte populare din Europa de Est din anul 1956, Revoluția din Ungaria din toamna acelui an având cel mai puternic impact. Ecourile acestui eveniment au marcat nu doar felul în care elita sovietică a redefinit politicile inițiate prin Noul Curs, ci a dus și la o transformare a politicilor regimului comunist de la București și a raporturilor sale cu Moscova. Confirmându-le scepticismul față de inițiativele lui Hrușciov, elitele comuniste de la București au revenit la politici represive de masă, care însă trebuie înțelese în strânsa lor legătură cu „lecțiile” Revoluției din Ungaria anului 1956.
Represiunea a avut mai mult decât în perioada 1947-1953 un caracter preventiv, vizând mai ales categorii percepute ca având un „potențial” de opoziție. În rândul acestor categorii, cercurile de intelectuali (majoritare și minoritare deopotrivă), care începuseră să se afirme mai dezinvolt în contextul „dezghețului” de la mijlocul anilor 1950, au fost între țintele cele mai importante. În cazul cercurilor și a altor medii de socializare din rândurile minorităților naționale, mai ales cele ale tineretului, acțiunile de supraveghere s-au intensificat după toamna anului 1956 din cauza suspiciunilor elitei comuniste de la București că idei sau forme de organizare inspirate de cele din Ungaria se pot afirma și în România. În aceste sens, Securitatea a vizat mai ales cercuri intelectuale din rândul minorităților cu strânse contacte în afara țării, maghiarii și germanii din România fiind o țintă predilectă și prin prisma proximității geografice față de evenimentele din Ungaria. Pornind de la rezultatele politicilor informative ale poliției secrete, aparatul represiv a desfășurat în anii 1956-1964 ample acțiuni represive, multe finalizate cu procese politice care au vizat forme de socializare percepute de regim ca fiind periculoase. Procesul Noica-Pillat din februarie 1960 este cel mai invocat caz de acest tip din rândul populației majoritare, însă numeroase procese mai puțin cunoscute au vizat elitele minorităților naționale.
Departamentul pentru Relații Interetnice alături de coorganizatori, Universitatea Babeș-Bolyai (Facultatea de Istorie și Filosofie – Departamentul de Studii Internaționale și Istorie Contemporană), Institutul Pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Societatea pentru Studii Transilvane (Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde) și Fundația Hanns Seidel România propune prin acest simpozion o re-evaluare a politicilor aparatului represiv din România comunistă influențate de ecourile Revoluției din Ungaria anului 1956, „în vizor” fiind politicile implementate față de minoritățile naționale. Simpozionul se va desfășura la Cluj în perioada 10-11 noiembrie 2026, Aula „Regele Ferdinand I”, Facultatea de Istorie și Filosofie (Str. Napoca 11, deschidere 9.30).